Pe'o piatra funerară,
Se ofileşte un trandafir.
Cenuşa neagră a unui suflet,oboseşte.
Îi e greu sa tot privească...trandafiri...
Ofilindu'se...
Iar ea,trăind mereu...etern,
Avînd un vis efemer....
Îşi doreşte si ea,sa moara,
Măcar odată,
Sa simtă moartea;n inima insamantata,
Sa vadă cu e...sa nu fii,
Sa nu'i mai vezi plangand,
Pe cei vii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu